Monthly Archives: June 2008

Acvaticul

Nu au trecut multe luni, abia două, cred, şi iată-ne din nou „Afară”. Poate din curiozitate, poate din dorinţa de a revedea anumite peisaje, poate în ideea „acum ori niciodată”, am făcut acest efort şi am reuşit să ne organizăm … Continue reading

Posted in vacante | Tagged , | Leave a comment

Cunoaştere de copil

Există momente când gândul şi inima îmbie la dezmierdare, la alint, la copilărie, la perioada aceea atât de liniştită când orice stâncă părea uşoară ca un fulg. Îmi spunea cineva căreia eu îi port o extraordinară stimă că doar copii … Continue reading

Posted in conditia umana, copil, filozofeli | Tagged , , , | 1 Comment

Balansuarul părăsit

Mergeam, cu Jo, hai-hui prin oraş pe canicula care era spre amiază, insuportabilă. Căutam cu disperare umbra, singura care ne mai amintea că mai există vântul. Tot alergând umbra cu o nestăpânită dorinţă de a continua (nici una dintre noi … Continue reading

Posted in copil, filozofeli | Tagged , , , | 7 Comments

Corul, artificiile, panorama şi oraşul fantomă

În principiu, din multele momente de intensitate maximă, am ales 4 dintre ele: corul, artificiile, panorama şi oraşul fantoma vor fi titlurile lor.   Corul – Biserica Sf. Ştefan   În cea de a doua zi la Viena, seara am … Continue reading

Posted in vacante | Tagged , , , , , | 3 Comments

Liftul

Stau pe un culoar, scaunul scârţâie la fiecare balans al piciorului meu care pare a ţine un ritm din ce în ce mai grăbit, învârtindu-se în cercuri, vrând a fi socotite ca scurte ieşiri din monotonia aşteptării. Deasupra, puţin în … Continue reading

Posted in conditia umana, filozofeli, Mai vechi | Tagged , , , | 1 Comment

Aţa

Aţa, atât de inofensivă pe cât pare, are o putere inimaginabilă. Este legătura, este poarta unei vieţi închise. Aţa poate ţine orice…o pasăre care se zbate, un bob de orez care vrea să scape din strânsa înăduşeală ce-l topeşte. Un … Continue reading

Posted in conditia umana, filozofeli, Mai vechi | Tagged , , , | Leave a comment

O lume perfectă

Perfecţiunea nu există în mod real, doar vidul e perfect. Paradox, deci. Înseamnă că ideea aceasta preconcepută ia o nouă turnură. Păi atunci doresc acest vid căruia i se atribuie cuvântul neîntrecut de nimeni altul. Acest rege feeric, sub domnia … Continue reading

Posted in conditia umana, Mai vechi, vacante | Tagged , , , , , | Leave a comment