Encumbered forever by desire and ambition
There’s a hunger still unsatisfied
Our weary eyes still stray to the horizon
Though down this road we’ve been so many times
(Pink Floyd, HIGH HOPES)
Robertei,
Măi, să ştii că până la urmă nu e atât de rău… e o perioadă de adaptare… să-i zicem… perioada de repetiţii… plină de tensiuni şi emoţii, frustrări că nu merge…., dar, până la urmă, acolo pe scenă (oricare ar fi ea), vei continua sa fii mandra de tine.
To me – Regula 2 : Aminteşte-ţi : dacă viaţa e o lungă pregătire pentru spectacol, fii încrezatoare că premiera/ premierele merită toate eforturile şi toata pasiunea ta.
Andra 
Ahhh :X ador Pink Floyd .
Ai dreptate…e vorba doar de adaptare. Mai greu e cand nu vrei sa accepti una. Te agati cu dintii de prezent si nu vrei sa privesti peste ani. Jumatatea drumul pentru mine e deja e mult…ceea ce a fost este tot ce-a mai ramas.