Dupa multe incercări ale mai multor oameni de a ma comvinge să-mi fac blog, am ajuns la concluzia..."De ce nu?" Am deschis,deci, astazi portita spre noi orizonturi, portita care a fost mereu deschisa dar care pana acum nu s-a numit niciodata "a mea". Cat despre mine...cei care ma stiu pot spune mai multe, eu urasc autocaracterizarile, sunt mereu in sensul extrem. Si eu nu sunt asa, cel putin asa cred....
yupeeeeeeeeeee!
Ma bucur mult, mult pt tine!
Si sa stii ca aratandu-ne atatea poze nu ne indulcesti, ne torturezi! Cum poate rezista un gurmand in fata acestor bunatati…intre timp am udat tastatura…:D
da, da, stiu stiu. nu va plac dulciurile mele. Beeene! Nu mai pun. Pun indata vitrinele de craciun care deja au inceput sa apara:)).
Sa vedeti ce tortura e sa te uiti doar la vitrine:)).
pai nu mai incep cu felicitari… bravo, ma bucur sincer pentru realizarea ta si pentru parintii tai, sa ai parte de mediul si educatia bine meritata, nu ca nu-ar fi s-aci, dar poate, poate acolo sunt “cainii cu covrigi in coada”…
Bravo Andra!
Felicitari>:D<.sa fii fericita acolo,si sa lupti sa fii printre cei mai buni.Bafta!
P.S.Asta e tortura,nu "indulcire"….
Ratustele sunt o minune…si aici se fac figurine…SOARECI NEGRI DE CIOCOLATA!!! DEBORDANTA IMAGINATIE!
Felicitari si multa bafta! 😉
yupeeeeeeeeeee!
Ma bucur mult, mult pt tine!
Si sa stii ca aratandu-ne atatea poze nu ne indulcesti, ne torturezi! Cum poate rezista un gurmand in fata acestor bunatati…intre timp am udat tastatura…:D
da, da, stiu stiu. nu va plac dulciurile mele. Beeene! Nu mai pun. Pun indata vitrinele de craciun care deja au inceput sa apara:)).
Sa vedeti ce tortura e sa te uiti doar la vitrine:)).
Felicitari ,Andra>:d<Perseverenta si optimism(+timp sa gusti din dulceturile alea)!
Multumesc, oana. Timp si bani:))
Pingback: Doi sculptori « Dumitru Agachi’s Weblog
Pingback: Vară, la final « Elenaagachi's Weblog
pai nu mai incep cu felicitari… bravo, ma bucur sincer pentru realizarea ta si pentru parintii tai, sa ai parte de mediul si educatia bine meritata, nu ca nu-ar fi s-aci, dar poate, poate acolo sunt “cainii cu covrigi in coada”…