Nu… ştiu

Aştept… aştept finish line-ul, aştept să ies, aştept să alerg, vreau să se termine şi de-abia a început. De ce nu ar putea fi invers?? De ce nu ar putea prostia să obosească atât un creier, de ce doar informaţia să o facă? Am ajuns la concluzia că e mai bine să nu gândeşti, serios…. oricum asta face 80% din populaţia globului (că dacă mă raportez la ţară, procentul e mult mai ridicat)… şi se simt bine. Eu de ce ma termin şi mă consum găsind soluţii, găsind răspunsuri logice… care nu există? De ce nu reuşesc să mă concentrez pe ceea ce-mi trebuie şi de ce-mi vin în minte mereu alte lucrui? De ce nu am memorie vizuală? De ce când mă bucur de ceva nu mă bucur până la capăt, de ce atunci când învăţ, gândurile-mi sunt aiurea şi trebuie să le leg cu lanţuri ca să stau concentrată? De ce nu râd când plâng? De ce mă doare când ar trebui să nu-mi pese? Vreau Humor, vreau Iaşi, vreau… chiar vreau!

… Duceţi-vă la vot dacă mai credeţi că merită. De meritat sigur nu meriă… dar macar să nu… nu ştiu… nu mai ştiu… mergeţi la vot…

P.S Aşa e cerul la fereastra mea, dimineaţa.

 

 

Advertisement

About andraagachi

Dupa multe incercări ale mai multor oameni de a ma comvinge să-mi fac blog, am ajuns la concluzia..."De ce nu?" Am deschis,deci, astazi portita spre noi orizonturi, portita care a fost mereu deschisa dar care pana acum nu s-a numit niciodata "a mea". Cat despre mine...cei care ma stiu pot spune mai multe, eu urasc autocaracterizarile, sunt mereu in sensul extrem. Si eu nu sunt asa, cel putin asa cred....
This entry was posted in gri. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s