Lapi 2

După o lună şi jumătate Lapi a crescut… şi este tratat cu toată dragostea pe care suntem dispuşi să o arătăm…

A cunoscut lumea care l-a îndrăgit la fel de mult şi a început să devină un alintat. Şi-a făcut rost şi de un naş şi de un unchi… în persoanele lui Alex şi George. Cu George mai iese seara la o tură de stadion sau de poligon şi se antrenează pentru naţionale. Este răsfăţatul tuturor şi are parte de toată atenţia oriunde merge. Şi-a făcut o gaşcă de prieteni numai într-o săptămână şi s-a obişnuit să meargă frumos cu oricine şi să fie animalul mascotă, sau ţinta de atras gagici, după caz. Şi i se pare ok asta pentru că are prieteni. Este un adevărat sociabil şi are chiar scheme de agăţat pentru puicuţele pe care le vede prin parc (fie ele căţeluşe sau pisici ). Acest mic odor nu face discriminări rasiale! Ţiganii sunt tot oameni şi pisicile tot căţei. Şi într-un final toata lumea e alcătuită din căţei, pentru el.

Mămica l-a obişnuit cu lăptic de capră cu multe vitamine, oase şi măduvă cu mult calciu, iar acum a devenit chiar dependent. Doarme pe unde găseşte, dar în general în braţele sau la picioarele cuiva. Şi are obisnuinţa de a se întinde fooaaarte mult (de obicei pe jumătate de pat)…asta până începe să primească ghionturi şi este forţat să se strângă…

Plăcerea lui imensă este să urmărească flururi sau norocei sau musculiţe sau furnici sau gândăcei pe care îi vede cu o acuitate de samuray. Din fericire are un suflet bun şi lasă bietele animale să trăiască. Aleargă frumos, face “şezi” şi “hai”… şi are abilitatea de a-şi pune stăpâna pe un râs fantastic ori de câte ori se opreşte în mijlocul străzii ca să îşi disloace umărul în cautarea vreunui puricel.

În general stăpâna lui îl iubeşte enorm şi abia acum realizează cu adevărat ce a însemnat lipsa unui astfel de animăluţ în viaţa ei. Şi poate spune chiar, că lucrurile s-au mai schimbat, de când cu micul Lapi. Cum să fii supărat sau trist când vezi faţa sa micuţă de “câine prost-prost” cum îi place domnului GG să spună.

Zilele trecută a avut ocazia să facă cunoştiinţă cu un “el în devenire”, iar stăpâna lui s-a cam speriat de măsură şi mărimi. Dar nu îşi face prea multe griji. El s-a arătat destul de cuminte pentru a-şi face cineva griji. Toată lumea îi vrea binele, iar el simte că este un căţel norocos.

Şi la final melodia zilei, pentru că am tot chiulit în ultima vreme…

Advertisement