Din ciclul hai sa salvam planeta, iată două filmuleţe care sunt destul de ok.
Pe a doua o găsiţi dacă daţi click, pentru că, evident embedul nu îmi merge.
De comentat? Nu ştiu, toată lumea urlă atâât de tare despre toate lucrurile astea. La şcoală afli atât încât uneori ajungi să te întrebi omuleţul din bancul ala prost, care s-a sinucis numai fiindcă a făcut un calcul ca să afle de câte ori trebuie să se aplece să se încalţe într-o viaţă… te întrebi ce rost mai are. Apoi îţi spui şi mai rău: şi eu sunt la fel de vinovat(ă) ca şi celelalte multe milioane de oameni. Apoi te întrebi cum s-a ajuns aici.
La asta ştiu răspunsul:
Suntem oameni, deci prin natura noastră vrem mereu mai mult. Aşa am fost creaţi. Suntem egoişti, egocentrici, şi toate sinonimele posibile la aceste două cuvinte. Ceea ce este şi mai grav este că foarte mulţi, mai ales din România, nu realizează încă toate lucrurile astea. Sau mai rău… NU LE PASĂ.
Merg pe principiul: “da…eh, până se vor vedea catastrofele eu n-o să mai fiu în viaţă, cui îi mai pasă?” sau ” câmpul ala are 10 km, ce are dacă arunci şi eu o pungă?”.
Uneori aş vrea doar să-nchid ochii şi să nu mai văd, să nu mai aud, să nu mai simt… îmi ajunge atâta nepăsare!! Nu mai suport. Pe de altă parte suntem şi bombardaţi cu filme care prezintă sfârşitul lumii în cele mai macabre imagini, doar doar s-or trezi cele milioane şi îşi vor pune şi ei ceva întrebări. Dar acolo unde informaţia nu are cum să fie înţeleasă, nu are ce sentimente să tezească.
Părinţii şi bunicii noştri nu dau doi bani pe toate tâmpeniile de la televizor. Au trăit ei lucruri mai grele decât ridicarea temperaturii cu 2 grade pe an. Ce mai contează… EI trebuie făcuţi să înţeleagă. Şi noi putem să facem asta.
Doar o astfel de rezolvare văd eu. Prelund ceva iniţiative şi o formă de viaţă “bio” şi impunând-o într-un fel sau altul, cu o intensitate sau alta, celor din jurul nostru.
Oricum eu am renunţat de mult să mai privesc astfel de materiale. Am înteles ideea… o să murim mai curând decât am crezut noi. Ok… Încerc să duc acest “Curând” cât mai departe. Mai mult decât atât nu mai pot să fac nimic. I just keep on living.
Andra 
Finalul articolului tau e pesimist, chiar fatalist, dar cred ca ai dreptate privind in jur… E, pina la urma, un cerc vicios: daca e prea cald, deschidem multe instalatii de aer conditionat oriunde si, prin urmare, consumam mai multa energie, adica e mai multa poluare; mergem cu masina si e mai multa poluare. s.a.m.d. Ar trebui sa le multumim ca exista ! celor care inca mai traiesc modest la tara, care se racoresc la umbra si merg cu carutzele. Ma bucur enorm cind vad carutze, cai, boi (ma rog, animale, nu oameni) etc. Insa ceva se va schimba nu neaparat atunci cind manelistul (si aici includ o categorie de mentalitate, nu neaparat de preferintze muzicale) va arunca mai putzine pet-uri din goana mertzanului, ci in momentul in care, in mod absolut firesc, detasat, nici macar moralizator, fiecare dintre noi se va apleca sa culeaga orice forma de gunoi… Pur si simplu atunci cind fiecare va trece peste nepasare sau autoimportantza – cum, eu sa fac asta ?! – si o va face! Vezi un viitor previzibil in care ne vom manifesta astfel ? Ce se vede in presa si de fatzada in public (din ciclul hai sa salvam…, cum spuneai), adica vorbe, discursuri, ascunde un munte de comoditatzi bolnave ale lumii in care am ajuns sa traim !
Pingback: Sens unic (23.07.09.) « Dumitru Agachi’s Weblog
Sincer sa fiu nu vad Romania ca fiind una dintre marile tari care ar produce ceva pagube Planetei, sau care ar putea avea macar vreo influenta mai buna sau mai rea.Practic deja aceste fenomene care apar in ultima vreme, cum ai spus si tu despre sfarsitul lumii, despre clima, despre tot felul de scenarii sumbre as putea spune ca ar fi asa zise”implementari” pentru mintea umana, toate ducand spre niste teluri si schimbari subre omenirii in favoarea unor anumite clase sociale, iar cand vorbesc de “clasa sociala” nu ma refer la bogati, ma refer la mai marii importanti ai Planetei, cred ca stii la ce m-am referit 😉 .
Da, am mai auzit si astfel de scenarii. Dar una peste alta trebuie sa admitem ca tare mai stim sa ne facem rau singuri. Si ca in general suntem tare prosti si nesimtiti si insensibili la nimic. Stii cum e… daca prostia ar durea, s-ar mai trezi putin pamantul. Asa…. DEGEABA! Degeaba…
Ne place nouă să lăsam mostenire..-si dacă mostenirea are consecinte grave, ne place să o dăruim atât de tare, încât am lasa-o încă din timpul vietii, numai să scăpam de ea. Suntem egoisti.
😦
In Atacama, cel mai arid desert din lume, a nins!
times change…… poate ca in final toate dezastrele pe care sf-isti s-au chinuit sa le compuna, chiar se intampla. De acum ramane de vazut cine va ma fi americanul glorios care salveaza mereu situatia…