Premieri

Azi am fost premiaţi… Ca şi când n-ar fi destul că luăm premii noi înşine, Laurianul ne premiază a doua oară. Azi a fost gala de premiere pentru premiaţi. Mai exact s-au acordat diplome tutror celor care au venit cu diplome de la olimpiadele naţionale şi internaţionale. De unde rezultă că şi Drama s-a încadrat. De unde rezultă că azi la ora 11 Drama s-a strâns sa ia premiul.  Da.. şi garoafele… nu trebuie uitat de garoafe.

Ne aşteptam la ceva mai mult decât o simplă diplomă, dar de ce sa fim răi…  a fost până la urmă un gest frumos… Cu atât mai mult cu cât la final ne aştepta o mică gustărică (formată din sucuri care expirau în 3 zile, cozonac uscat şi alune). Alunele au făcut diferenţa! (ştiu sunt o cârcotaşă pur-sânge şi nu am ce să fac…) Până la urmă ne-am simţit bine. Le-am văzut pe fetele de-a 12 şi cu Andrada chiar am stat de vorbă. (Şi ştii ceva Andrada? Abia azi am observat cât de al naibii de dor mi-a fost să vorbesc cu tine… ) Prin urmare a fost chiar drăguţ (înţeleg că a fost iniţiativa profei de sport, d-şoara Alecsa).

Mâine e o nouă premiere. De data aceasta este vorba de premierea celor de-a 12-a. Şi o să se lase cu plânsete după câte prevăd eu…

Mi se pare atât de ireal că în câteva luni voi fi şi eu a 12-a… a trecut… a fost un fulger picat din cer, tot timpul ăsta. A fost trăit la maximum şi totuşi a fost scurt. Prea scurt. Parcă mai ieri ieşeam de la proba de istorie la Capacitate… hm.. a trecut totul ca un zâmbet… prea repede…

Mai e un an. Un an şi gata, mă umplu de responsabilităţi şi de decizii care trebuie luate. Deja mă apasă rău, deja îmi dau coşmaruri. VIITORUL… RESPONSABILITATE şi RESPECT… ce sunt toate astea pentru o fiinţă abia trecută de pubertate. Cum naiba să-şi asume asemenea decizii de VIITOR?

(Mă panichez prea repede, ştiu. Să o iau cu calm că merge. …  Mda… asta se-ntâmplă când există diversitate în opţiuni. Încep să obosesc de atâta diversitate. Dar hai să nu ne mai gândim că ne doare capul. Bine că doar prostia nu doare!!! )

Vineri, revenind, e premierea noastră.  Mediile nu contează. Chiar nu asta contează. Tot vineri începe vacanţa. Ultima vacanţă completă de elev.

Mă duc să mă gândesc la ce vreau să devin în viaţă. Si vă las cu o melodie drăguţă întrucât am observat că blogul meu nu mai are culoare.

Sau în varianta asta:

http://www.trilulilu.ro/gabi_corduneanu/8deeed816d490b

Advertisements

About andraagachi

Dupa multe incercări ale mai multor oameni de a ma comvinge să-mi fac blog, am ajuns la concluzia..."De ce nu?" Am deschis,deci, astazi portita spre noi orizonturi, portita care a fost mereu deschisa dar care pana acum nu s-a numit niciodata "a mea". Cat despre mine...cei care ma stiu pot spune mai multe, eu urasc autocaracterizarile, sunt mereu in sensul extrem. Si eu nu sunt asa, cel putin asa cred....
This entry was posted in gri, Ideile mele..., Nervi, Scoala, Sentimente. Bookmark the permalink.

One Response to Premieri

  1. Gibi says:

    Nu eşti singura care se panicheaza repede:) dar vom rezolva totul cu calm. Întradevar, timpul a trecut mult prea repede

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s