Paşti

Săptămâna Mare… sau Săptămâna Neagră… este acea săptămână în care toate grijile, toţi nervii, şi toata tensiunea acumulată în întreg anul pare să revină. Certurile pândesc mereu, gânduri negre, ciudă, invidie, stres, tristeţe..toate până azi. Astăzi este Vinerea Mare, este ziua în care Mântuitorul este înmormîntat înainte de a învia. Nu am să fac cursuri religioase. Sunt alţii mult mai pricepuţi. Aş vrea însă să acentuez un fapt. Şi anume credinţa. Când crezi într-un lucru, în existenţa Lui, mai ales,…când crezi asta de la sine, fără întrebări, lucrurile par extrem de logice. Ca de exemplu starea de bine absolută care mă cuprinde în fiecare an la slujba Prohodului. Este o sărbătoare plină de tristeţe, dar al cărei sfârşit este plin de speranţă. Speranţă în a doua zi, în Înviere. S-a încercuit biserica de 3 ori, ca în fiecare an. Şi ca în fiecare an căldura din mâinile mele, lumina, m-au calmat instantaneu.

Nu am încercat să fac o compoziţie pe tema aceasta deşi aş fi putut şi ar fi putut fi apreciată. Totuşi cred în perfecţiunea simplităţii, şi cred că nu are sens ca ceva să fie răstălmăcit când este deja perfect. Perfect ca senzaţia perfectă de pace, de eliberare, de calm. ACEL sentiment pe care îl caut tot anul şi care în mod surprinzător îşi face cunoscută prezenţa în vinerea de dinaintea Paştilor decât la Înviere. Nu înţeleg care e legătura, dar ştiu că mă simt bine. Şi mă simt bine fiindcă pot să CRED. Logic, ha?

În altă ordine de idei încep să observ că transform blogul într-un jurnal personal. Iar ceea ce încerc să scriu pentru voi, iese mult prea sec sau mult prea ironic în comparaţie cu planul în care a fost conceput iniţial. În plus, multe din intrări nu prea un sens sau logică. Dar având în vedere că aşa mă simt acum, nu am ce să fac. Vacanţa mi-a priit, însă. A fost exact cum mi-am dorit: literatură, călătorii şi câţiva prieteni. Încep să fiu încrezătoare că pot să scap de starea asta pe care o am de…ceva luni. And than again, tocmai am venit de la slujbă, e firesc să gândesc aşa… sper să mă ţină şi mâine.  

Sărbători fericite tuturor, cu lumină şi căldură. Fie să vă simţiţi tot anul aşa cum mă simt eu când vă scriu aceste cuvinte: calmă, uşoară, împăcată, fericită. Hristos a Înviat! Şi vă trimit cadou… o veveriţă (asta ca sa trec peste prea-tradiţionalul iepuraş de Paşti…care apare peste tot şi care de fapt nu are chiar nicio semnificaţie)

Advertisement