Recent am ieşit foarte mult. Aproape nu am stat deloc acasă. Oboseala se adună, dar senzaţia de bine este mult mai importantă. Recent am aflat că voi avea de făcut un articol despre represaliile anti-comuniste din liceul nostru. Este examenul final la cursul de jurnalism, iar tema îmi place la nebunie. S-ar spune că avem şi câţiva eroi-elevi ai liceului, iar lucrul acesta mă incită foarte mult şi vreau să aflu detalii. Încep de săptămâna aceasta cercetările. Sper să iasă aşa cum vreau eu.
Recent am aflat că am fost pusă pe mai multe tabele fără să ştiu. Nu este un lucru care mă deranjează neapărat atâta timp cât nu îmi solicită foarte mult prezenţa. Ideea e că eu încă nu ştiu ce ar trebui să fac dacă tot sunt pe listele acelea. În fine…
Am multe teme de blog pe care aş vrea să le abordez. Asta pentru că am cam stat pe tuşă în ultima vreme. Sper să am şi vreme. Căci ar fi interesante. Şi una din ele ar porni de la citatul următor: ” lumea-i visul sufletului nostru” (Eminescu, Sărmanul Dionis)
Vremea continuă să se încălzească, arborii înfloresc, la fel şi microbii…
Recent am fost la un fel de Photowalk mai mult improvizat (la noi cam toate sunt la fel). La care, pe lângă noi 3, a mai venit şi Sebi ( na, că acum îţi vezi şi tu numele aici). Şi am prins un (final de) apus splendid. Vreau în curând să merg să-l vad întreg. Şi ceva poze…
(Pozele sunt ale mele, ultima e a lui.)
Recent am început din nou repetiţiile la Drama. Pe 4 Mai avem primul spectacol în cadrul concursului “Amfiteatru” organizat de Teatrul Judeţean. Participăm cu aceeaşi piesă (“Frumoasa fără trup”), dar care, sperăm noi, ne va ieşi mult mai bine. Eu una abia aştept. Şi invit pe toată lumea care vrea să ne vadă, să vină la teatru.
În curând vine Paştele. Îmi place mult perioada asta. Este cam singura când mă mai opresc din treburile mele şi mă mai gândesc şi la altele. Când mă mai confrunt cu nişte probleme de conştiinţă, când simt că mă apasă toate problemele omenirii (mai ales în Săptămâna Mare) pentru ca apoi, în prima zi de Paşti, să respir din nou uşurată. Îmi place senzaţia aceea de puritate… Abia aştept săptămâna viitoare excursia de 3 zile fără telefon. Raiul pe pământ!
Azi am văzut primul cireş înflorit şi n-am ştiut dacă să mă bucur sau să oftez. Prea trece vremea. Şi totuşi, mi-am promis că n-am să mai oftez decât în cazuri de urgenţă majoră. Altfel nu se mai poate! Trebuie să reînvăţ să zâmbesc (şi nu vorbesc de zâmbetul acela tâmp!). Prin urmare of-ul a fost uitat, sau aşa am vrut să pară… şi mi-am continuat grăbită drumul la liceu (da, e duminică, dar aveam repetiţii).
Recent am văzut un film superb care se numeşte “Tigrul şi Zăpada” şi este în regia lui Roberto Benigni (cel care a făcut şi “La vita e bella” şi în care este şi personaj.
Povestea este de iubire simplă dusă până la extrem, regizată într-o manieră suprarealistă. Atmosfera este întreţinută prin imagini absolut superbe şi prin câteva fraze memorabile. Pe scurt: personajul principal (poet şi profesor la universitate) este îndrăgostit nebuneşte de o jurnalistă şi o cere în căsătorie. Aceasta îi răspunde că se va căsători cu el doar atunci când va vedea în Roma un tigru în ninsoare. Ea pleacă, apoi, în Irak unde este rănită. Attilio, aflând aceasta face orice este în puterea sa şi ajunge să o vadă. Acolo face tot felul de lucruri reuşind să o readucă la viaţă pe iubita sa, fără ca ea să ştie. Finalul este unul genial, dar vă las pe voi să îl vedeţi. Povestea este cea a unei iubiri complet naive, necondiţionate care, existând doar în această formulă, are puterea de a învinge totul… Iată şi trailer-ul:
Recent am început maarea “Twilight” şi nu, sorry, e mult mai bun filmul. Şi spun asta pentru că mă aşteptam ca o carte să fie mult mai detaliată decât filmul ori, cu unele excepţii, replicile sunt aproape mot-a-mot. Deci…nu… Să văd cum e şi “Eclipsa”…
Recent s-au întâmplat multe lucruri. Şi dacă aş sta să le povestesc pe toate aş adormi eu pe scaun. De voi ce să mai zic. Sper să pot săptămâna aceasta să tratez măcar unul din subiectele pe care le am în cap. Îmi e dor să scriu ceva frumos. De banalitaţi e plină lumea:d. Şi oricum nu ştiu câţi interesaţi de un blog-jurnal ar putea exista.
În altă ordine de idei, închid aici ceea ce este, poate cel mai “fără subiect” post al meu şi vă dau şi o melodie al cărei video-clip îmi place foarte mult. Enjoy!
Andra 