Vânare de vânt

_mg_4575În mijlocul mulţimii adoratoare de figuri, de măşti, aplaudând vertiginos în răstimpuri sau  aclamând personajele, aşteptând să se  ridice cortina, să se audă viorile şi să înceapă bâlciul, mă simt singură. Nu înţeleg cum am ajuns aici şi ce fac… eu nu sunt…eu nu aştept nimic de la nimeni. Sunt pierdută într-o mulţime pe care nu o înţeleg aşteptând un răspuns.

Zumzăiala îmi dă dureri de cap şi deşi încerc să înţeleg, nu pot. Ascult… e mult zgomot şi aici şi înăuntrul meu… şi totuşi aştept să se deschidă cortina în speranţa că măcar aşa voi afla de ce sunt aici…

Urăsc măştile, sunt propriile noastre închipuiri şi niciodată scena nu va fi aducătoare a sentimentului de realitate. Scena e pentru visare, iar măştile pentru bâlci şi sunt atât de bine purtate încât pot da sentimentul siguranţei atât de real încât începi să crezi.

A crede în măşti este a crede în vise. Aşa cum visele îţi dau siguranţa unei posibilităţi pe care nu o mai afli niciodată, sau atunci când o afli e prea târziu, aşa pot măştile să-ţi zâmbească frumos şi să te aline cu speranţe deşarte. La un moment dat devine un drog şi ielele te acaparează cu sunetul lor făcându-te să-ţi pierzi minţile…

Ce caut eu aici? Ce noutate îmi va aduce această scenă pentru a mă face să mă simt bine şi de data asta?

Încep să cred că am devenit noi înşine actori…încep să cred că scena va rămâne goală, cortina închisă…încep să cred că am devenit marionetele pe care măştile le controlează…spectacolul se dă în stradă…spectacolul suntem noi…

Florin Chilian – So why……..

Advertisements

About andraagachi

Dupa multe incercări ale mai multor oameni de a ma comvinge să-mi fac blog, am ajuns la concluzia..."De ce nu?" Am deschis,deci, astazi portita spre noi orizonturi, portita care a fost mereu deschisa dar care pana acum nu s-a numit niciodata "a mea". Cat despre mine...cei care ma stiu pot spune mai multe, eu urasc autocaracterizarile, sunt mereu in sensul extrem. Si eu nu sunt asa, cel putin asa cred....
This entry was posted in conditia umana, filozofeli, Sentimente and tagged , . Bookmark the permalink.

One Response to Vânare de vânt

  1. Pingback: Mecanisme… « Elenaagachi’s Weblog

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s