Mi-am permis, Ştefana să public şi aici mica ta poveste pentru că mi s-a părut că merită cu adevărat…
“Un om, după ce moare, îl întâlneşte pe Iisus , dincolo. Iar Iisus îi arată urmele vieţii lui. Şi omul vede, uimit, că lângă urmele sale se mai află alte urme de paşi. Iisus îi spune că acele urme sunt ale Lui, şi că mereu a fost lângă el. Dar la un moment dat, omul vede doar o urmă de paşi şi îi spune: Iisuse, atunci mi-a fost cel mai greu, şi iată că Tu atunci m-ai părăsit. Iisus îi răspunde: Urma care o vezi este a paşilor mei, căci atunci te duceam în braţe.”
Este cu atât mai frumoasă cu cât chiar e adevărată…minunile există…
Andra 
Ma bucur ca povestea v-a adus putina mingiiere…Asta e minunea. Cu drag,
Frumoasă poveste.