iulie 25, 2008...12:08 pm

Carpe diem![Trăieşte clipa]

Jump to Comments

Acum două zile am fost din nou la bunici şi am avut din nou unul din acele momente speciale pe care doar când eşti singur poţi fi destul de atent încât să le înţelegi frumuseţea. Între două ropote de ploaie şi două ameninţări meteo cu veşnicul cod roşu a fost un moment în care am văzut din nou apusul. Şi am reuşit să-l văd numai fiindcă eram acolo în momentul ala… „carpe diem” („trăieşte clipa!”)…Pentru o clipă trecutul şi viitorul au dispărut, lumea întreagă a dispărut iar eu am rămas să mă bucur alături de mine însămi de faptul că existam acolo în acel moment. A fost singură clipa în care soarele apusului a reuşit să se facă văzut şi să coloreze din nou cerul în miile de nuanţe atât de căutate de artişti. Am fost acolo şi m-am bucurat, am fost acolo şi am trăit clipa şi a fost atât de frumos. În timpul acesta ascultam la boxe (da, a ajuns tehnologia şi la ţară) Pasărea Colibri cu „Scrisoare de bun rămas”. Mi-a părut o completare, mi s-a părut că s-a potrivit. Uneori versurile acestora sunt atât de profunde încât par răspunsuri. Cel puţin sunt răspunsuri la întrebările mele…poţi să înţelegi orice din melodia lor…dacă trăieşti clipa.

6 Comentarii


Lasă un Răspuns